Profesorul a intrat în clasa goală și a găsit un bilet pe catedră, după ce l-a citit a căzut pe scaun și a izbucnit în lacrimi: „Am încercat să nu…” Uite ce se întâmplase:

Domnul profesor J. predă unei clase de a V-a în care există un copil foarte special pe nume Markus. Profesorul n-avea idee cât de mare fusese impactul pe care îl avusese asupra acestui elev.

Într-o zi, domnul J. a intrat în sala de clasă și a găsit pe catedră un mic bilet scris de mână. Dar nu era de la alt profesor, nici de la un părinte, ci de la acest elev special. Cuvintele din mica scrisoare l-au făcut pe domnul J. să plângă.

,,Pentru domnul J,

Vă mulțumesc pentru că sunteți un profesor grozav și pentru că sunteți uimitor! Anul ăsta școala a fost atât de distractivă și mi-a plăcut mult, dar asta doar din cauza dumneavoastră. Aș vrea ca mai mulți profesori să fie ca dumneavoastră. Vă văd ca pe tatăl meu.

Nu mi-am cunoscut niciodată tatăl adevărat, dar acum nu mai sunt supărat, pentru că mă tratați de parcă aș fi copilul dumneavoastră. Mă faceți atât de fericit. Îmi dați mereu să mănânc când mi-e foame și mă îmbrățișați când sunt trist. Nu o să vă uit niciodată, domnule J. Vă iubesc și nu o să vă uit!

Cu dragoste,
Markus”

Domnul J. a postat biletul emoționant pe Twitter alături de acest text: ,,Am intrat în clasă și am găsit pe catedră biletul ăsta, unul dintre copiii mei l-au scris… Am încercat din greu să nu izbucnesc în plâns”.

Sursa

Citeste si : Cel mai sărac stat din UE adoptă moneda unică înaintea României

Bulgaria va încerca anul viitor să adere simultan la uniunea bancară şi la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera zonei euro, cedând astfel presiunilor venite de la Banca Centrală Europeană şi Uniunea Europeană, a declarat marţi ministrul bulgar de Finanţe, Vladislav Goranov.

În urmă cu doar câteva săptămâni, acelaşi Vladislav Goranov spunea că autorităţile de la Sofia insistă pentru ca Bulgaria să adere la uniunea bancară abia după aderarea la ERM-2, scrie Bloomberg, preluat de Agerpres.

Se pare însă că Guvernul celui mai sărac stat membru UE s-a pliat în cele din urmă recomandărilor venite de la BCE şi Comisia Europeană, care insistă că Sofia trebuie să îmbunătăţească guvernanţa corporativă, economiile şi băncile.

„Vom insista pentru ca ambele să se întâmple în aceeaşi zi”, a spus marţi Vladislav Goranov într-o conferinţă organizată la Sofia.
Potrivit lui Goranov, în zilele următoare o delegaţie de oficiali bulgari se va deplasa la sediul BCE pentru discuţii intense cu privire la procedurile de aderare şi calendarul pentru ambele instituţii. Goranov nu a precizat dacă Guvernul de la Sofia intenţionează să îşi respecte promisiunea anterioară de a depune cererea de aderare la ERM-2 până la finele lunii iunie.

Bulgaria, cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, îndeplineşte toate criteriile economice pentru aderare la ERM-2. Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează un surplus bugetar.

Însă, în timp ce aderarea Bulgariei la ERM-2 a primit sprijinul cancelarului german Angela Merkel şi al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, BCE a fost mai reticentă având în vedere că au trecut doar câţiva ani după ce a patra mare bancă din Bulgaria a intrat în colaps, ceea ce a declanşat demisia guvernatorului Băncii Naţionale şi alegeri anticipate.

Vladislav Goranov a făcut un apel către statele membre ale zonei euro să se abţină să formuleze noi solicitări Bulgariei, care vrea să devină a 20-a ţară membră a zonei euro. „În decurs de un an, vom putea să intrăm simultan într-o cooperare mai strânsă în cadrul uniunii bancare şi ERM. Însă avem nevoie de angajamente ferme din partea partenerilor noştri că nu vom intra într-un joc fără sfârşit”, a spus Goranov.
Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.
Bulgaria urmează de mai mulţi ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care moneda naţională (leva) a fost legată mai întâi de marca germană şi ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis ţării vecine să menţină indicatori macroeconomici stabili şi printre cele mai mici datorii publice (26,8% din PIB) din Europa.

În România, Guvernul a înființat o Comisie naţională de fundamentare a planului de trecere la moneda euro. Congresul PSD a stabilit ca obiectiv aderarea României la zona euro în 2024, Liviu Dragnea afirmând că este un pas care presupune și riscuri, dar care trebuie făcut.

Sursa

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.